joi, 8 aprilie 2010

Biserica din punct de vedere sociologic


Sociologii au propus mai multe clasificări ale mişcărilor religioase. Cea mai folosită clasificare în sociologia religiei este tipologia secta-biserică. Aceasta spune că bisericile, ecleziastul, confesiunile şi sectele formează un continuum cu influenţă din ce în ce mai scăzuta asupra societăţii.

Adaptare după:

http://en.wikipedia.org/wiki/Sociological_classifications_of_religious_movements#Church_and_ecclesia

Culturile de tip biserică

Culturile de tip biserică reprezintă religii care cumulează toate expresiile religioase ale unei societăţi. Religiile de acest tip au rol protector din punct de vedere religios asupra tuturor membrilor societăţii în care sunt localizate şi nu tolerează concurenţa religioasă. Religiile de acest tip proiectează viziunea lor asupra lumii peste adepţi şi de obicei sunt implicate în politcă şi economie (n.trad. deja seamană cu BOR).

Johnstone a propus urmatoarele 7 criterii ale acestui tip:

1. Pretind universalitatea, includ toţi membri unei societăţi în rândul lor, şi au o tendinţă puternică de a egala noţiunile de "cetăţenie" cu "membru".

2. Exercită monopol religios şi încearcă să elimine concurenţa religioasă.

3. Sunt aliate cu statul şi puterile seculare – în mod frecvent apar suprapuneri de responsabilităţi şi se sprijină între ele.

4. Au o ierarhie ca o instituţie birocratică cu o diviziune complexă a muncii.

5. Angajează clerici profesionişti cu formare de cleric si cu diplomă obţinută în cadrul unei instituţii de învăţământ a religiei respective.

6. Principalul mod de a căpăta membri este prin naşterea şi socializarea copiilor in rândul cultului.

7. Permiterea diversităţii prin crearea diferitor grupuri în interiorul bisericii (ex. ordine de călugări sau măicuţe) pentru a nu se forma alte religii noi.

Exemplu clasic de biserică conform definiţiei de mai sus este Biserica Romano-Catolică, mai ales in forma ei veche. În zilele noastre Biserica Romano-Catolică a fost forţată să se transforme într-o confesiune din cauza pluralismului religios sau a competiţiei între religii. Cel mai bine se poate observa în cadrul catolicilor din Statele Unite. Procesul de schimbare din biserică în confesiune încă se desfăşoară în multe ţări din America Latină, unde majoritatea cetăţenilor rămân catolici.

O variantă a bisericii este ecleziastul. Aceasta are toate caracteristicile bisericii descrise mai sus, cu excepţia că au mai puţin succes în obţinerea adeziunii tuturor membrilor societăţii şi nu sunt singura autoritate religioasă. Acest tip de biserica estre reprezentat cel mai bine de religiile de stat europene.

Cultul de tip confesiune.

Confesiunea este la limita între sectă şi bisercă. Confesiunile apar atunci când biserica începe să piardă monopolul religios într-o societate. Când bisericile şi/sau sectele devin confesiuni se schimbă şi unele caracteristici ale lor. Johnstone oferă următoarele caracteristici ale religiilor de tip confesiune:

1. La fel ca bisericile, dar contrar sectelor sunt în relaţii bune cu statul şi puterile seculare şi pot încerca uneori să influenţeze Guvernul.

2. Încearcă să menţină relaţii tolerante şi prietenoase cu alte confesiuni în contextul pluralismului religios.

3. Se bazează în primul rând pe noii născuţi pentru mărirea numărului de membri, precum şi prin convertirea noilor adepţi. Unii urmăresc evanghelizarea.

4. Acceptă să schimbe măcar puţin dogma şi practicile religioase şi tolerează într-o oarecare măsură diversitatea teologică şi disputele teologice.

5. Urmează o slujbă şi un ritual de venerare îndeajuns de rutinate, care descurajează explicit expresivitatea emoţională spontană.

6. Educă şi angajează clerici profesionişti care trebuie să îndeplinească criterii formale pentru a fi certificaţi.

7. Accepta mai puţină implicare a membrilor decât sectele dar mai multă decat bisericile

8. De multe ori acceptă mai mulţi membri din clasele mijlocii şi superioare ale societăţii.

Majoritatea marilor grupări creştine formate după reformare sunt confesiuni prin această definiţie (de exemplu: baptiştii, metodiştii, luteranii, adventiştii de ziua a şaptea).

Sectele

Din punct de vedere sociologic o sectă este definită ca un grup religios nou format care protestează asupra unor aspecte ale religiei din care s-a despărţit (în general o confesiune). Motivaţiile lor tind să fie acuzări de apostazie sau erezie în confesiunea părinte. În general deplâng mişcările liberale din cadrul denominărilor şi cer întoarcerea la “religia adevărată”.

Conducătorii sectelor tind să fie dintr-o pătură socială şi/sau economică inferioară majorităţii confesiunii din care făceau parte, o componentă a confesiunii care nu a apucat încă să se dezvolte sau să fie înţeleasă. Cei mai mulţi sociologi cred că atunci când în crearea unei secte sunt incluse distincţii între clasele sociale, se va încerca să compenseze pentru statutul lor social inferior. De obicei rezultatul acestor factori este încorporarea în teologia sectei a unui dispreţ faţă de obiectele decorative ale celor bogaţi (exemplu: bijuterii sau alte semne de bogăţie).

După formare, sectele pot urma 3 căi: dizolvare, instituţionalizare sau eventual să se dezvolte într-o confesiune. Dacă secta începe să piardă membri atunci se va dizolva. Dacă secta capătă membri secta va fi obligată să adopte din caracteristiciile unei confesiuni pentru a putea menţine ordinea (exemplu: birocraţie, doctrină explicită etc.). Chiar şi atunci când numărul de membri nu creşte sau creşte foarte încet se vor crea anumite norme pentru a guverna activităţile de grup şi comportamentul în grup. Crearea normelor va rezulta în descreşterea spontaneităţii care sunt de regulă principala atracţie a sectelor. Adoptarea caracteristicilor confesiunilor poate fie să transforme secta într-o confesiune sau dacă se face un efort conştient pentru a se menţine o parte din spontaneitate şi din partea de protest a sectei se va crea o sectă instituţionalizată. Sectele instituţionalizate sunt undeva la mijloc între secta şi confesiune în dezvoltarea religioasă. Exemple de secte instituţionalizate: Huteriţii, Martorii lui Iehova, Iglesia ni Cristo şi Amish.

Multe din denominările existente astăzi în SUA îşi au originile în secte care au plecat din denominări (sau din Biserici în cazul Anglicanilor şi a Luteranilor). Exemple: Metodişti, Baptişti şi Adventişti de ziua şaptea.

28 Comments:

Adi said...

Utile informatii. Insa, Tanuki, imi reamintesc ca imi erai dator cu niste raspunsuri!!

godless1859 said...

Fiule, tie cineva nu poate sa-ti fie dator decat cu un permis de-a face inca odata gradinita si ciclul primar, la ce tampenii poti sa scrii pe blogul ala al tau.

Tanuki said...

@Adi
Nu ti-am mai raspuns pentru ca sunt doua variante. Fie nu imi citesti posturile (in ultimul raspuns care mi l-ai dat ai pus un citat pe care deja ti-l dadusem) sau nu le citesti in intregime.
Comentariile de pe acest blog as prefera sa fie despre subiectul care il trateaza. Consider acest lucru respectuos fata de autorul blogului.
Iar despre "utilitatea informatiilor";
Mi se par foarte utile mai ales ca explica mecanica bisericii destul de clar.
BOR-ul e un gen de dihanie care se hraneste cu bani. Cu multi bani. Credinciosii, orbiti de credinta, protejeaza dihania si isi sacrifica si pui pe altarul credintei. Cultele = Bani. Cultele = Manipulare. Cultele = Putere asupra maselor.

Adi said...

Interesant. Totusi, in articol nu apare nicaieri termenul bani.

irishee said...

Pentru ca in articol era vorba de altceva.

Adi said...

Dar ce aveti voi, de fapt, cu BOR?
Nu-i de-ajuns c-a avut Ceausescu destula boala pe ea? Si au suferit atatia oameni nevinovati?
E aberant sa zici ca n-avem scoli ca avem prea multe biserici. Da macar vina pe politicieni, ei repartizeaza bugetul. Da vina pe afaceristi, ca ei profita de bugetul de stat.
Te pomenesti ca n-avem autostrazi si spitale din cauza BOR.
Strategia asta a voastra: dau pe de o parte in BOR, ca e la indemana, pe de alta parte in crestinism, ca iar e la indemana... si cele doua demersuri s-or intalni undeva...
ar putea fi eficace, dar numai onesta nu este!

irishee said...

Ce avem noi cu BOR? Pai, care o fi motivul pt care se construiesc atat de multe biserici in loc de scoli si spitale? Cine cere de la an la an fonduri tot mai mari de la Stat? Si nu vad de unde scoti tu ca noi nu avem nimic cu politicienii/afaceristii. Am zis noi undeva ca aia sunt cu ceva mai presus? E vina lor in aceeasi daca nu chiar mai mare masura, dar asta nu scapa BOR-ul de culpa in niciun fel.
Strategia aia "a noastra" nu vad iar de unde o scoti, dar nici nu-i mai bat capul sa inteleg cum oi gandi...

Adi said...

Da, ce "scop" aveti voi?
Sigur ca nu constructia de scoli sau spitale, pentru ca, evident, daca nu s-ar mai da bani BORului, sigur s-ar gasi altii sa ii fure.
Nu va banuiesc de vreo conspiratie.
Dar ce v-a apucat pe voi sa scrieti bloguri in care aruncati cu noroi in BOR si in credinciosi si in religie?
Vreti sa se desfiinteze BOR? Cred ca iti dai seama ca nu e realist.
Vrei sa nu se mai predea religie in scoli? Daca da, de ce? Ti se pare religia neimportanta, incat sa nu fie demna de studiu scolar? Sigur geologia si panteologia sunt mai vitale :)
Adica ce ai tu de castigat din asta?
Iti face viata mai frumoasa?
Ma indoiesc ca visezi la vreun Pullizer.
Care e faza? Va amuza sa va distrati facand misto de "crestinopati"?
Poate o sa demonstrezi si tu mai multa imaginatie decat "vreau sa auda lumea ce am pe suflet si sa afle adevarul"...

irishee said...

Acum o dai deja in atacuri la persoana. Asa ca nu mai avem ce discuta. Nu-mi pierd timpul cu troli.

Adi said...

Ce atacuri la persoana??
Tu chiar iti imaginezi ca toti cei care nu sunt de acord cu ideile tale sunt obligatoriu impotriva ta ca persoana?
In fond, daca confrunti crestinismul (adevarat), atunci nu ar trebui sa iti fie teama de aceasta, deoarece se presupune ca crestinii ar trebui sa isi iubeasca si adversarii!
Eu te intreb sincer, pentru ca nu am de unde sti ce e in mintea unui ateist. Desi pornesc de la premisa ca este totusi ceva acolo:)
Acum, cand am scris in mail despre pesimism, chiar nu imi inchipuiam ca imi vei pune ganduri in cap de genul ca as urmari sa "atac la persoana" pe cineva.

irishee said...

Daca nici un atac la persoana nu stii ce inseamna, ai probleme. Reciteste ce ai scris si vezi cat se leaga de subiectul articolului si de tema sa.

Adi said...

Atac la persoana ar fi ceva de genul "nu am ce discuta cu tine, deoarece nu sti ca 'nu sti' se scrie cu un singur 'I'". Aduce a godless ala, nu?
Dar lasa tema laoparte! Am studiat sociologie din plin si la facultate, si la Master si nu duc lipsa de informatii. De altfel, i-am multumit celui care le-a oferit. Acum te intreb pe tine ce parere ai tu despre acelea in cauza.
Ar trebui ca eu sa consider atac la persoana mea... atitudinea cu care tratezi sincera mea deschidere spre dialog (ca "atac la persoana").

irishee said...

Parerea mea ca replici de genul:
"Adica ce ai tu de castigat din asta?
Iti face viata mai frumoasa?
Ma indoiesc ca visezi la vreun Pullizer.
Care e faza? Va amuza sa va distrati facand misto de "crestinopati"?
Poate o sa demonstrezi si tu mai multa imaginatie decat "vreau sa auda lumea ce am pe suflet "

nu au nicio legatura cu cele discutate, deci nu le vad scopul. Dar poate masterul tau de sociologie te-a invatat ca asa se poarta discutiile.

Adi said...

Masterul meu este in stiinte politice. Am absolvit Jurnalism...si altele, dar nu am venit aici sa ma laud. Decat prin ceea ce dovedesc, nu pretind:)
Dar raspunde-mi cum vrei tu... pe mine ma intereseaza ce ganditi voi, incepand cu tine. Apoi imi pot aseza gandurile in functie de ce imi raspunzi si voi aduce contributie la subiect!

irishee said...

Crezi ca dupa toate astea am vreun interes sa-mi insir filosofia mea de viata aici si acum ca sa aflu ce parere ai tu despre ea? Nici pe departe.

Te rog doar ca in continuare daca mai ai vreun comentariu de facut la vreun articol, sa ramai pe subiect.

Adi said...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
irishee said...

Nu mi se pare neobisnuit ca esti curios sa afli cum gandesc (eu sau oricare alta persoana). Dar in urma conversatiilor de pe mail, blogul tau si al meu, a reiesit acelasi lucru: nu vorbim aceeasi limba. Daca nu vorbim aceeasi limba nu am cum sa-ti ilustrez filosofia mea despre viata (nici daca as vrea). Nu inteleg de exemplu cum impaci capra buddhista cu varza crestina dar chiar nu ma intereseaza. Daca ma va lovi curiozitatea intr-o zi poate te intreb. Insa pana atunci, chiar ma faci sa ma repet, si anume sa ramai pe subiect de acum in colo.

Adi said...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
irishee said...

Dar nu ti-a cerut nimeni explicit opinia. esti liber sa nu comentezi articolul.

Tu spui ca poti comenta doar daca iti explic eu cum vad viata.
Eu iti spun ca nu vreau sa iti explic, ca nu cred ca are rost nici sa incerc.
Rezulta ca nu vei comenta.
Simplu.

P.S. "capra buddhista cu varza crestina" nici nu am vrut sa para ca o dihotomie, poate am ales zicala gresita (desi nu exista doar capre si verze pe lumea asta). S-a nimerit sa stiu doar de buddhism si crestinism in ce te priveste pe tine. Daca mai ai si alte influente sau credinte, mi-e indiferent, nu am vrut sa pretind ca te limitezi la acestea doua.

La faza cu intelectul, vezi prop. nr. 4 din commentul de fata.

Adi said...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
irishee said...

Daca as fi considerat ca ar fi meritat, ti-as fi raspuns altfel.

irishee said...

P.S. "nu am ce discuta cu tine, deoarece nu sti ca 'nu sti' se scrie cu un singur 'I' Aduce a godless ala, nu?"

1. sa inteleg ca nici referinta la godless nu ai vrut sa fie o aluzie de atac la persoana nu?

2. conform gramaticii limbii romane, verbul "a sti", la indicativ prezent, persoana a2-a singular, are forma "tu stii" (deci doi de "i").

Adi said...

doar la afirmativ!

Adi said...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
irishee said...

Ba si la negativ.

Din nou, invata sa conjugi verbele limbii romane, si nu mai posta aiurea.

Adi said...

Aha, deci ai (pretentia ca ai) studii de limba romana!
Am dedus backgroundul:)

irishee said...

Mai imi demonstrezi mult cat te duce capul?

Nu trebuie sa am cine stie ce studii de limba romana sa stiu sa conjug un verb ultracunoscut de genul "a fi".

Dar poate cei ca tine au. Mie mi-a ajuns gimnaziul.

Adi said...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.